sâmbătă, 30 aprilie 2011

"Ma tarai pe coaste , te caut pe perna
Si noi ce spuneam ca iubirea-i eterna."(A.Paunescu-Noapte de unul singur)

...

Credeam ca inca mi-a ramas speranta. Dar nu, si ea m-a parasit , lasandu-ma sa-mi tarasc visele prin desert.


duminică, 10 aprilie 2011

"Impartind timpul, omul a descoperit ca el curge ireparabil. A observat ca “azi” devine “ieri” si ca umbra copacilor se alungeste spre asfintit. In clipa aceea a devenit melancolic si a descoperit regretul. Dar era prea tarziu. "->Octavian Paler

miros de praf tarziu si rece



Se pare ca n-am invatat nimic pana acum ; deci , mi-am permis din nou sa fiu slaba -am cedat.Dar de cand voiam sa cedez...
Nu mi-a folosit la nimic amintirea acelor clipe calcate in picioare , nu mi-a folosit la nimic sa-mi plang fiecare clipa de singuratate.
Am facut la fel ca de fiecare data, dar acum chiar nu imi mai pasa.

duminică, 13 februarie 2011

Acum...


ACUM plang  pentru  ultima data.Azi mi-am ingropat iubirea.
Plang  pentru ca ai plecat prea repede.M-ai lasat singura-vechile cicatrici acum udate de lacrimi dor si mai tare.Dar in acelasi timp sunt fericita pentru tine-doar asta ti-ai dorit mereu. Tu…esti doar o frumoasa himera pe care sufletul meu a incetat sa o mai caute.Acum e  tarziu si sunt doar eu.Azi amintirile au murit ;nimic nu ne mai leaga-tu esti in lumea ta, departe.Esti fericit?
ACUM eu simt ca am orbit-nu te mai vad, nu ne mai vad .Ca un copil ce invata sa mearga asa invat eu sa traiesc fara tine –e greu– dar pana la urma toti am invatat sa mergem.Ridic capul si privesc inainte.De acum niciodata nu voi mai privi inapoi.Nu trebuie.Pentru ca daca as  privi  inapoi  m-as adanci  pe loc intr-o tristete infinita ce are un singur si simplu sfarsit-moartea.
ACUM ... eu nu te mai  cunosc-sufletul  meu e la fel de alb ca o coala de hartie –asa ca daca vei mai trece vreodata pe langa mine  sa nu te miri ca nu o sa te mai privesc la fel.Tu ai murit.Eu am ramas, dar am ramas cu sufletul gol .
O data cu tine a murit si  dragostea mea.
Totul s-a stins.
ACUM:
Adio! 

sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Un veac de singuratate

"Jose Arcadio Buendia nu era atat de nebun cum povestea familia , ci era singurul care fusese inzestrat cu suficienta luciditate pentru a intrevedea acest adevar si anume ca timpul putea fi si el victima ciocnirilor si a accidentelor si deci se putea face tandari lasand intr-o odaie o fractiune eternizata."